În istoria omenirii nu a existat nicio cultură și niciun popor fără cântece sau muzică. Cel mai vechi instrument muzical descoperit vreodată are peste 35.000 de ani. Este un fluier făcut dintr-un os de pasăre. Simplul fapt că e vorba de un fluier arată că strămoșii noștri aveau tradiții muzicale bine dezvoltate. Producerea sunetului cu un instrument de suflat este, în sine, o idee complexă, iar găurile pentru schimbarea înălțimii sunetului demonstrează clar o înțelegere destul de profundă a melodiei.
Cercetătorii Are Brean și Geir Olve Skeie scriu în cartea lor Music and the Brain că muzica este o activitate fundamentală, iar muzicalitatea – o calitate fundamentală a omului. Și nu doar a omului: multe animale au o anumită muzicalitate în comunicare. De exemplu, urletul colectiv al unei haite de lupi sau cântecul păsărilor în perioada de împerechere. De ce ne place atât de mult să cântăm și cum ne influențează karaoke starea de spirit?
Direct la creier
Creierul nostru este un organ uimitor. Una dintre proprietățile sale principale este neuroplasticitatea, adică faptul că se schimbă sub influența a tot ceea ce facem și gândim. De fiecare dată când învățăm ceva nou sau trăim o emoție, se formează noi conexiuni neuronale, care modifică ușor structura internă a creierului. Datorită acestei trăsături putem învăța, ne putem mira și ne putem schimba toată viața, inclusiv ascultând muzica preferată.
Citește și: Karaoke cadou pentru părinți
Muzica activează sistemul de recompensă din creier și are, la propriu, capacitatea de a-l schimba – lucru foarte vizibil la oamenii pentru care muzica înseamnă mult mai mult decât un hobby. Psihologii olandezi au demonstrat că, de exemplu, muzicienii profesioniști citesc mai ușor emoțiile altei persoane după expresia feței și tonul vocii. În plus, crește activitatea zonelor responsabile de percepția auditivă și de prelucrarea conexiunilor audiovizuale complexe, cum ar fi cititul.
Prin ce se deosebește cântatul obișnuit de karaoke? La urma urmei, nu cântăm doar ceva sub duș pentru că suntem bine dispuși. În acest proces folosim aproape toate zonele principale ale creierului. Când citim versurile de pe monitor, folosim vederea și zonele vizuale asociative din lobul occipital pentru a interpreta impresiile, iar zonele din lobul parietal pentru a decoda textul. În plus, sunt active lobii frontali, cerebelul și zonele motorii ale cortexului. Aparatul auditiv, împreună cu zonele auditive asociative, controlează în fiecare secundă acțiunile interpretului, ca să nimerim notele. Efectul karaoke asupra creierului poate fi comparat cu cel al unui muzician de orchestră care citește partitura.
Adaugă la asta componenta emoțională a karaoke-ului: sunetul stereo surround care îți face pielea de găină, sunetul de concert hipnotizant al vocii, prietenii care cântă alături de tine. Parcă ne aflăm într-un singur flux de stare și muzică, care ne trezește sentimentele, ne umple de energie și ne redă puterile. Cu ajutorul karaoke poți crea o atmosferă calmă și romantică după o zi grea sau îți poți ridica moralul înaintea unei întâlniri.
Dar, mai important, când alegem o piesă din catalog, căutăm de fapt nu un cântec, ci o anumită emoție sau momente fericite din trecut. Nu întâmplător ne place atât de mult să cântăm hiturile tinereții: ele sunt legate de cele mai plăcute amintiri și de cele mai vii impresii din viața noastră. Retrăim fericirea nemărginită pe care am simțit-o în zorii tinereții. De aceea petrecerile retro nu își vor pierde niciodată popularitatea – aproape întotdeauna sunt asociate cu fericirea.
Datorită karaoke-ului, activitatea emoțională crește vizibil. Când cântăm, se activează sistemul de recompensă din creier, care ne aduce bucurie și plăcere. Pasiunea pentru muzică influențează cât de exact recunoaștem starea emoțională a celorlalți, cum ne stăpânim vorbirea și cum ne păstrăm atenția. Este posibil, de asemenea, ca practicarea muzicii din copilărie să fie corelată cu nivelul general de inteligență.
Cântă karaoke și fii fericit.
Citește și: 10 cântece amuzante pentru karaoke